Momentan nu sunt reprezentații programate.

Despre teatru

Teatrul Evreiesc din România are o tradiţie de  143 de ani, inaugurată la 19 august 1876, la Iaşi, în vestita grădină de vară “Pomul verde”, când artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. Una dintre primele cronici la reprezentaţiile lui Goldfaden purta semnătura celui mai de seamă poet român, Mihai Eminescu, care aprecia jocul actorilor ca “foarte bun”. După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti, jucând şi în oraşele prin care treceau: Botoşani, Galaţi, Brăila. Succesul obţinut l-a stimulat pe Goldfaden să creeze noi lucrări dramatice (printre altele, piesele istorice Sulamit, Iosif în Egipt, Iudith şi Holofern), legate de cele mai adânc înrădăcinate tradiţii culturale evreieşti, din care a preluat mai toate elementele ce conţineau măcar un sâmbure de teatralitate.

De atunci, Teatrul Evreiesc s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1917 şi-a început activitatea şi regizorul Iacob Sternberg, care a practicat mai cu seamă genul revuistic. Un impuls hotărâtor în creativitatea lor a însemnat pentru artiştii evrei din România contactul cu celebra trupă a teatrului din Vilna, care a efectuat un amplu turneu la Bucureşti, în 1923, jocul de echipă şi omogenitatea prestaţiilor actoriceşti fiind calităţi însuşite cu entuziasm.

O perioadă foarte grea în istoria teatrului evreiesc a fost marcată de anii dictaturii de tip nazist din timpul celui de-al doilea război mondial, când artiştii evrei nu au avut voie nici să joace în propria limbă, nici să apară pe scenele teatrelor româneşti. Atunci a luat fiinţă la Bucureşti Teatrul Baraşeum, ale cărui reprezentaţii (în majoritate, spectacole de revistă, foarte gustate de public, inclusiv de cel românesc) se desfăşurau în limba română.

În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere. Un repertoriu bogat, ce cuprinde adaptări scenice după operele marilor reprezentanţi ai literaturii idiş (Şalom Alehem, I.L. Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer, Ephraim Kishon), piese ale unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), ale unor dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament), precum şi ale unor iluştri autori din dramaturgia universală (Moliere, Lessing, Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Dürrenmatt, Arnold Wesker), a oferit largi posibilităţi de afirmare unor actori de seamă. Sevilla Pastor, Beniamin Sadigursky, Dina König, Lia König, Mauriciu Sekler, Isac Havis, Samuel Fischler, Mano Rippel, Benno Popliker, Seidy Glück, Sonia Gurman, Eugenia Balaure, Leonie Waldman Eliad, Theodor Danetti au fost nume importante ale Teatrului Evreiesc de Stat, care şi-au ilustrat bogatele resurse interpretative nu numai în dramă şi comedie, ci şi în spectacole muzicale, căci, prin tradiţie, actorul evreu joacă, dansează şi cântă. Această tradiţie o continuă azi Rudi Rosenfeld, Maia Morgenstern, lor adăugându-li-se Roxana Guttman, Nicolae Călugăriţa, Andrei Finţi, Cornel Ciupercescu, Natalie Ester, Geni Brenda, Mihai Ciucă, Luana Stoica, Mircea Drîmbăreanu, Marius Călugăriţa.

Numeroase date interesante legate de instituţie şi nu numai pot fi găsite în lucrarea de referinţă intitulată ”O sută de ani de teatru evreiesc în România” şi datorată regretatului om de cultură Israil Bercovici, care a fost vreme de peste trei decenii secretar literar al TES.

În ultimul sfert de veac, Teatrul Evreiesc de Stat a efectuat câteva apreciate turnee în S.U.A., Canada, Israel, Germania, Austria, Rusia, Elveţia, Franţa, Grecia, luând parte şi la o serie de manifestări internaţionale. De pildă, în anul 2000 teatrul a realizat în coproducţie internaţională spectacolul An die Musik de Pip Simmons, după o idee originală de Rudy Engelander şi pe muzica lui Chris Jordan, dând reprezentaţii, printre altele, la Nancy, Avignon, Salzburg, Zürich, Londra, Berlin, Copenhaga, Rotterdam.

De asemenea, Teatrul Evreiesc de Stat a organizat şi găzduit, în 1991 şi 1996, Festivalul Internaţional al Teatrului de Limbă Idiş. În anul 2002, a fost coorganizatorul Festivalului Naţional al Teatrelor Minoritare din România, iar în anul 2003 a fost coorganizator şi gazdă a primului Festival de Cultură Idiş din Europa. În anul 2017, Teatrul Evreiesc de Stat a organizat și găzduit prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES FEST, ajuns deja la a patra ediție.

La 143 de ani de istorie și aproape șapte decenii de activitate ca instituţie de stat, ca singurul ansamblu de acest gen cu existenţă neîntreruptă, Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti are un profil distinct, reprezentativ atât pentru mişcarea teatrală din România, cât şi pentru peisajul contemporan al artei scenice de limbă idiş.

Săli

Online

Curtea interioara

Grădina TVR

Muzeul national de Arta M.N.A.R.

Sala Mare

200 locuri

Reprezentații

Momentan nu sunt reprezentații programate.