Trei surori

Trei surori

Regie: Anca Bradu
Scenografie: Florica Mălureanu
Coregrafie: Mălina Andrei
Durată: 2h

Urmărește
Înregistrează-te pentru a urmări piesa

Descriere piesă

Am impresia că spectacolul de la Sibiu încearcă să clatine complexul nenorocirii ca arbitrar al existenţei. Iniţiându-se în scenă printr-o experienţă mai degrabă estetizantă decât analitică, textul acesta discret recroit (au fost condensate câteva scene şi s-au mai tăiat din plângeri) poate fi răs-tălmăcit fără a fi cu totul trădat ci cumva convertit la natura lui bună – care ni se oferă spre a fi contemplată. Nădăjduiesc să nu mai văd în cele trei surori nişte neconsolate searbede ci trei totemuri stăpâne ale teritoriului miraculos despre care vorbeşte Verşinin. Nădăjduiesc să scap de imaginea unei „lumi dizarmonice” şi tembele – conform „lucidelor” lecturi regizorale minore – şi să capăt viziunea unui mecanism preţios care dă umanităţii din „Trei surori” nobleţe chiar şi în momentele ei cele mai capricioase şi violente. În locul teribilei incomunicări (vai, atât de dureroase în ceea ce ne priveşte, suntem de acord, nu-i aşa?) aş prefera puţină cochetărie cu suprarealismul. În locul nefericirilor nevrotice poate că se-nfiripă umorul. Ştiţi, n-aş vrea „să mă eliberez” de complexul surorilor din Cehov sau să-l „aduc în faţa conştiinţei”, ci să le sorb oleacă pe surori din ochi, ca un vajnic spectator i-res-pon-sa-bil şi necuminte ce sunt.

(Sebastian-Vlad Popa)

Data premierei: 24 ianuarie 2004

Distribuție

Reprezentații

Momentan nu sunt reprezentații programate.

Reprezentații

Momentan nu sunt reprezentații programate.

Descriere piesă

Am impresia că spectacolul de la Sibiu încearcă să clatine complexul nenorocirii ca arbitrar al existenţei. Iniţiându-se în scenă printr-o experienţă mai degrabă estetizantă decât analitică, textul acesta discret recroit (au fost condensate câteva scene şi s-au mai tăiat din plângeri) poate fi răs-tălmăcit fără a fi cu totul trădat ci cumva convertit la natura lui bună – care ni se oferă spre a fi contemplată. Nădăjduiesc să nu mai văd în cele trei surori nişte neconsolate searbede ci trei totemuri stăpâne ale teritoriului miraculos despre care vorbeşte Verşinin. Nădăjduiesc să scap de imaginea unei „lumi dizarmonice” şi tembele – conform „lucidelor” lecturi regizorale minore – şi să capăt viziunea unui mecanism preţios care dă umanităţii din „Trei surori” nobleţe chiar şi în momentele ei cele mai capricioase şi violente. În locul teribilei incomunicări (vai, atât de dureroase în ceea ce ne priveşte, suntem de acord, nu-i aşa?) aş prefera puţină cochetărie cu suprarealismul. În locul nefericirilor nevrotice poate că se-nfiripă umorul. Ştiţi, n-aş vrea „să mă eliberez” de complexul surorilor din Cehov sau să-l „aduc în faţa conştiinţei”, ci să le sorb oleacă pe surori din ochi, ca un vajnic spectator i-res-pon-sa-bil şi necuminte ce sunt.

(Sebastian-Vlad Popa)

Data premierei: 24 ianuarie 2004

Distribuție